(5) „Micii infractori cu sapă”... de la Țară

MOTO / „Complexul provincialului: … veneau  la Bariera Vergului, aici, în București. Se descălțau de ciubotele lor țărănești și-și puneau pantofi de boieri.” (Aurora LIICEANU) 

Predispoziție prezentau – încă de la originea lor socială… ca țărani: după cum s-au salvat din iobăgie – așa tânjeau si la nivelul următor dar… „în condițiile lor” – adică îndărătnici sadea! Că au degenerat de tot până la a șaptea seminție – poate că-i mistică treaba; și o fi existând o rată temporală în genetică după care se resetează specia prin unii exponenți… dar ultima speță, cea sortită, e deplorabilă de tot (vezi articol – deși-i o ironie amară ca scriere – textul reflectă foarte bine… semințele lipsă, sterpe ori virusate (sub)urban din ecuație; „necunoscuta” întrerupe lanțul, este veriga slabă și personajul pasiv): https://agrointel.ro/17615/oana-osman-capital-taranul-s-a-nascut-infractor/?fbclid=IwAR3pClldbeYpF_Z8C4kvjVJrALXLhUyuStoSqU_2Y-6fJ5IRlvP13pCSU88  

[exemplificare pt. seminţele lipsă, sterpe ori virusate (sub)urban; 

veriga slabă și personajul pasiv / 23.03.2020]

Cu toată tradiția condensată și clamată în sintagma „țărani băștinași” – la noi pic de succesare între 2-3-4 generații la rând, pe afacere specifică în dinamică și dezvoltare, n-a existat: un morar „primitiv” n-a generat pe ramura sa un complex de panificație deși el a fost cineva la vremea lui; există falsa convingere că tradiția trebuie recuperată / conservată la primul nivel, incipient – ca să fie autentică și originală – și primii urmași asta au și făcut iar următorii, în cel mai bun caz, au donat la muzee ce-au mai prins dacă nu le-au distrus… din convingere – să devină (alt)cineva la oraș! Cei care mai țin azi de exemplu o vâltoare în funcțiune – e pentru a demonstra… cum a fost nu cum ar mai putea fi, Doamne-ferește! – căci nimeni nu mai tânjește… să spele nici cu maiul la râu decât ca divertisment! Sigur că nu cei cu vâltoarea au transformat meșteșugul în mașină de spălat – de aceea nu există nicio rațiune sentimentală și nici, prin urmare, dăruire, pasiune și responsabilitate moștenite… Totul este un mecanism angrenat de industrii, care-au dezvoltat concepte împrumutate – de aceea nu ne mai leagă nimic de trecut decât niște încropeli la sărbători cum sunt și sărbătorile însele… In urban au existat ceva exemple de fabrici generate din ateliere, dar „la țară”… doar în occident vedem fabrica de pâine în spatele unei roți de moară și grâul în câmpul aceluiași proprietar-arendaș! Ritmul generează progresul… și-n natură, și-n cultură, și-n politică – că altminteri… toți o iau de la capăt mereu doar sărăcia se propagă nestingherită în continuare secol după secol… la noi!

Unde s-a rupt filmul? Aici: că nu și-au ținut și mai ales recuperat (după „epoca de aur”) și progeniturile pe lângă casă – să-și rentabilizeze tehnologic tarlalele retrocedate și, mai mult, i-au încurajat ori chiar determinat să devină domni peste hotare dacă se poate… câștiga mai mult și repede cu ciubotele ascunse! Cât despre beizadele… – ce să mai zic?! Sigur, Statul nu a intervenit unde trebuia și când – că i-a lăsat de izbeliște-n tarlale, atârnați de coarnele plugului până-n mileniul 3 și pe cei cu oarece inițiativă…

PS: Acesta ce virus a fost, acesta – care-a distrus România???

*

Spicuiți tradițiile „conservate” la alții – poate așa se vede mai bine... sărăcia: 

https://www.facebook.com/FRANCE24.English/videos/382690935702720

Și vedeți și tradițiile dezvoltate până „la a 5-a generație” care divulgă „secretul prosperității” altora:

https://www.facebook.com/trinitastv/videos/2451814298260441  

Vezi foto elocvente - aici: https://www.facebook.com/culturatautiimagheraus/posts/2688325301398459 
Și vâltoarea aceea: https://www.facebook.com/100008824291527/videos/2289186964718758/ 

(1960, spalat la rau - colectia „ion bader” pe fb. adriana ruta neagoe; 

vâltoare, de actualitate - colectia alexa bâle pe fb.)

(4) „Sate în genunchi.” Creștinul „modern” – chip cioplit, de vocație păgână

 MOTO / „Noi în psihologie avem o clasificare a tipurilor de oameni care nu sunt normali: martirii, sfinții și eroii. Omul obișnuit nu încape în nicio astfel de clasificare.” (Aurora LIICEANU) 

Țăranul deci, țăranul acela „conservat” înțepenit în mileniul trecut – (de)generat din robie… și „legarea de glie”, ambițios doar de-a supraviețui nu și de-a-și schimba condiția, de-a evolua și accede în contemporaneitate – „nu încape în nicio clasificare”! Cărora le-a dat mâna, dintr-un chilipir consecvent mai degrabă decât din antreprenoriat ingenios – au dat ghes odraslelor să se fundamenteze confortabil la oraș, și sătui de „tradițiile” care i-au consacrat „săraci (și) cu duhul” de generații – dintre aceștia s-au ales unii aspiranți și de vedetism dincolo de parvenire… dar tot „oameni obișnuiți” au rămas!

Pe de cealaltă parte, și tot la nivelul acesta, vendetele – nătângi și ele, neajutorate din neam în neam – mereu la pândă, cu singurul instinct, moștenit, de-ai priva pe ceilalți… de agoniseală eventual – că aceștia, spre deosebire, nu aveau cheag ci doar inițiativă pe seama averii altora – i-au conjurat cu meșteșug… politic comun(ist) după mai multe generații: frustrații, rezonând, au pus ură lângă ură și-au creat un câmp energetic colectiv(izat) suficient de mare și-n extensie cât să-i sufoce pe cei înstăriți în câmpul muncii fiecăruia și să-i anihileze. Deposedarea aceasta a fost momentul „t 0” în „șanse egale pentru toți cetățenii”… dar aceștia aveau un avans deja – funcțiile dobândite de la „inițiați”! Dacă alte forme de organizare socială nu s-au făcut simțite până atunci decât ca efect (și temporal) la scară macro – „omul nou” incipient a început de-acum să bântuie zestre după zestre, avere după avere, cotlon după cotlon… și să-și ia simbria după cum demolau deopotrivă și personalitatea individuală (liberă și autonomă) – din aceeași perspectivă demobilizatoare… și utopică:

„Proletari din toate țările, uniți-vă!”

Combinări de n luate câte k…

Ce s-a ales de urmașii-urmașilor acelora – și ai unora și ai altora? Snobi imuni – din ambele părți combinați încrucișat sub slogan – și imuabili pe deasupra după revoluția post-comunism de emancipare socială și rațiune (atitudine) comunicativă; totalitarism promiscuu… catifelat ulterior: cultivă în continuare limba de lemn și cei cu sapa și cei cu mapa obișnuiți deja din tată-n-fiu să facă cărțile și… Istoria viitorului! „Martirii, sfinții și eroii nu sunt oameni normali”… – deci venerați nu pot fi de către „oamenii obișnuiți” și nici proiectați în Viitorul istoric... ca mostre de caracter și conștiință, ca repere. Apoi profanatorii și sacrilegiile dovedesc implementarea reușită a noii ordini mondiale a globalismului revoluției culturale neomarxiste – și sigur nu-s dintre aceștia cei care-ar putea proiecta lumea în viitor și civilizație cu consimțământul și liberul arbitru al fiecăruia căci… materialismul pragmatic surclasează idealismul principial. Pe viață și pe moarte – și beizadelele imberbe față cu reacțiunea mută „de la Tară”! 

Creștinul „modern” – chip cioplit, de vocație păgână

La nivelul acesta trăiește din import inclusiv pe plan spiritual: își ignoră obârșia (cu excepția infatuării „iconice” ocazionale – când „onorează” iia de exemplu ori tradițiile) și-i repugnă orice elită evoluată (cu excepția VPI-urilor promovate de mass-media comercială); merge la biserică să fie văzut și de Dumnezeu – în toată splendoarea lui dar frecventează și zeii altora cum și demonii tuturor – în virtutea „multiculturalismului” universal și (se) jertfește fatalității… în inconștiența sa! Blasfemia cu care-și execută neamul, țara și religia îi este străină – de ipocrit și superficial ce e; se crede doar șmecher. Și evident, nevinovat… de implozia națională (pe plan social, economic, spiritual, cultural etc). 

Vezi album foto exemplificator - aici: https://www.facebook.com/culturatautiimagheraus/posts/2688226574741665