Despre libertatea de a fi sărac. Și cu duhul…

Să moară capra vecinului? Aaah, nu! Să moară vecinul – să-i rămână capra. De izbeliște – doar așa poate avea și norodul o șansă, șansa să-l pască… prosperitatea parvenitismului. Altora! 

Dacă epoca socială era caracterizată de minima „să moară capra vecinului” în virtutea egalității între membri, maxima epocii democrate este „să moară vecinul” în virtutea egalității de șansă – la capră! Zbaterea social-democrației între aceste două limite primitive generează un haos poporan cu strategie, guvernat de la centru și contolat de potentați și terți.

Abia anul caprei de lemn chinezesc induce echivalența logică că și ciobani-s pe măsură –  niște vreascuri autohtone fără atitudine, frânte spontan și aleatoriu de mutările sau combinările politice: „dacă și numai dacă… – atunci…”

balauri și vrăjitoare deopotrivă se asmut între ei, se năpustesc asupra personajelor altora și înșfacă astăzi de-a valma turme-ntregi de miorițe cu ciobani cu tot, toate poienițele și toate Scufițele; câțiva Feți-Frumoși plagiați, pretinse Fețe-mpărătești nomade și ceva exemplare Albe-ca-Zăpada verzi și fals-inocente – ba aleargă după „Punguța cu doi bani” ba intră-n „Povestea porcului”… anticipând cirezile de iobagi atât în stânga cât și-n dreapta (culmea social-democrației!) podului-autostradă poleit cu lei în contractele spoliate pe tot cuprinsul patriei… acum și-n vecii-vecilor amin.

Dacă haosul a putut fi desăvârșit, înseamnă că există o armonie între contrarii: bogăția generează sărăcie direct proporțional… și cu limba de lemn moștenită și cramponată de prejudecăți cu valoare spirituală demobilizatoare...

Iar ne troznește Vântu în „prostie”. „Introspecțiile” lui Voiculescu ne consacră. Proști. Ce popor imun, ce popor de lemn! (Altfel ne-ar durea…) Cazul Prigoană ne distrage atenția din nou cu al șaptelea divorț de aceeași persoană: „Săraaaaaaaaacii” avari tabloizi – implorând compătimirea noastră prin complicitatea derutei… Și – da, rezonăm cu senzaționalul: parcă simțim o zvâcnire din străfunduri cum ne străbate seva, dar nu va dura mult căci balaurii potentați și terțele vrăjitoarele ne lipesc pământului din nou și din nou cu mesaje și retorică parvenite prin eter… și se-mbrâncesc în televizoare să se convingă că suntem de față! 

*** 

Să inversăm pasivul cu activul, receptorul cu emițătorul căci prin toate televizoarele ni se revelează doar politicieni versatili (pragmatici), strategi părtinitori și muuulți analiști subiectivi (co-interesați). Să ne salvăm din pove-știri, să recunoaștem realitatea: adevăratul reality-show este dincoace de sticlă… Întoarceți televizoarele, surprindeți Poporul încovoiat sub povara paradoxului cotidian: nivelul de trai în coșul zilnic gol…

Politicienii care-și vor fi proprii strategi și analiști, „abolind” corupătorii (verigile, interpreții), vor fi ingenioșii revoluționari emanați, ancorați și susținuți direct de Popor – căci Poporul nu-i viu doar atunci când indivizi din rândul lui mor în accidente aviatice, terestre sau maritime, când se ucid între ei ori se sinucid de disperați, Poporu-i viu și între două campanii electorale dar e paralizat de televizor. Întoarceți televizoarele, cercetați și promovați Puterea a V-a; inversați pasivul cu activul, receptorul cu emițătorul; alternați…

Despre oameni și lucruri –

A. M-M. / 7 ianuarie 2015
***

Despre „capacitatea oamenilor de a trăi liber” – am identificat o dezinformare MAXIMA și contrară (și pt. că-i complementară cu postarea, deocamdată citez; după ce-o dezvolt – adaug):

„Jessica Coté este originară din Chicoutimi, Canada…, este o producătoare independentă de filme documentare, a studiat psihologie socială…  Își dorește ca epoca de globalizare și capitalism să nu afecteze modul de viață al comunităților izolate… Va oferi o alternativă de trai simplă și ecologică împotriva standardizării sistemului…

Scopul meu este  de a face dreptate pentru lunga lor capacitate de a rezista în timp… aceste comunități [care] au supraviețuit de-a lungul secolelor, [și care]  sunt acum amenințate de o serie de schimbări ale dezvoltării economice… 
Nu mai vorbim despre sate, ci despre cătune împrăștiate pe un teritoriu vast. În timpul verii, oamenii se deplasează pe jos sau călare, iar în timpul iernii cu sănile. Fiecare vecin este un prieten pe care poți conta. Ei trăiesc pe principiile solidarității și ajutor reciproc. Proletari, activiști, inovatori, animați de aceeași conștiință de a fi mai puternici împreună.”

http://maramuresenii.ro/documentarul-libre/

 

Indicii:

Cum adică „aceste comunități amenințate de dezvoltarea economică”?

Globalizarea și capitalismul să nu le afecteze modul de viață… – evident: doar trebuie conservați indivizii aceștia rari, identificați și expuși ulterior pentru studiul formelor… de viață, de supraviețuire, de moarte… discretă; doar trebuie excepții de la regulă - pentru termen de referință, de comparație...

Dacă tot s-a consacrat sintagma de monument viu – de ce să nu aterizeze cercetătorii în psihologie socială în Evul Mediu Atemporal, să contribuie la conservarea rezervațiilor de… sărăcie? Și prostie: nimeni nu vede că aceste comunități sunt sărace-lipite din principiul armoniei între contrarii: bogăția generează sărăcie direct proporțional… 

A nu se intelege ca cercetarea nu-i necesara dar exact din cauze contrare (umanitare deci) - caci conservarea-i nefericita: aceste comunitati mor cu cotarca-n spinare, cu nivelul de trai în coșul zilnic gol…
(16 ianuarie 2015)