Re/Petitiune (1)
˂˂Arcul costa mai nimic, asa incât nu era mai niciunul care sa nu fi avut aceasta arma, si sa nu se fi exercitat cu ea de mic copil. Pusca poseda oare un asemenea avantaj? Toate aceste supreme motive – erau cauza: arcul prea anevoios s-a putut dezradacina din oaste.
Epoca gloriei noastre fu tocmai epoca arcasilor! Pe lânga arcuri, infanteria mai avea ciomege, care, ca arma curat nationala merita un cuvânt aparte. Teribilul sau aspect, intr-un atac de pedestrime, arunca spaima, demoralizând pe dusman. Cu aceasta arma, taranul român era deprins de mic si o fabrica singur: iata doua mari foloase.
Unele parti din infanterie erau inarmate cu coase. Asa se nascu expresiunea ”a snopi pe vrajmasi”.
...
Chiar strabunul nostru Traian isi multumea stomacul, in timp de razboiu, cu o bucatica de slanina si cu o farâmitura de cas. Un burduf de brânza si o pâine de grâu ajungeau soldatului pentru o expeditiune. ˃˃
PS:
Recunosc, dovediti ca am tinut legatura...
In ceea ce priveste alimentatia, nu am un exercitiu pentru timp de pace. Dar poate ca nu este necesar.
Cu drag,
Miorita
(material publicat in urma cu 10 ani)
Re/Petitiune (2)
(Lectie fara alternativa?)
˂˂Roma a fost odata inconjurata de un neam de oameni numiti etrusci. In cetate se simtea mare lipsa de hrana ceea ce facea pe regele etruscilor sa creada ca o va cuceri doar stând locului. Un tanar roman care nu fusese niciodata impresurat, isi puse in gând sa razbune aceasta injosire: ”parinti senatori, vreau sa trec Tibrul in tabara dusmanilor”; senatorii incuviintara. Ostasilor etrusci tocmai li se platea simbria; un gramatic sedea lânga rege. Romanul, neintrebând care din doi e regele, omori pe gramatic in locul acestuia.
”Sunt cetatean roman. Nu sunt singurul care am atare simtaminte: un lung sirag de insi râvnesc in urma mea la aceeasi cinste!”˃˃
PS:
Doar n-ai ramas dac liber (de prejudecati, cum ar fi politica)când Balcanii stau in coasta ta?
Cu drag,
Miorita
(articol publicat in urma cu 10 ani)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu